Istoria Benelli

1911 ~ 1934

 

    Șase frați, o poveste. Șase bărbați pentru o legendă devenită realitate. Era în primăvara anului 1911 când Teresa Benelli, care rămăsese văduvă, a angajat tot capitalul familiei pentru a construi un atelier mecanic și a asigura astfel locuri de muncă sigure pentru cei șase copii ai săi, Giuseppe, Giovanni, Filippo, Francesco, Domenico și Antonio „Tonino”. Benelli.

    La început a fost doar un garaj de reparații, unde se fabricau însă niște piese de schimb pentru mașini și motociclete. Dar cei șase frați Benelli aveau aspirații mult mai mari: să construiască motociclete. Și opt ani mai târziu, în 1919, a ieșit la iveală primul motor: unul de 75 cmc în doi timpi care, însă, aplicat pe furca față a unei biciclete, nu a dat rezultate satisfăcătoare.

    În decembrie 1921 și-a făcut apariția prima motocicletă adevărată Benelli: „Velomotore”, o motocicletă ușoară de 98 cc în 2 timpi, prezentată în două modele Turismo și Sport (125 cc), care a fost urmată în 1923 de o versiune de 147 cc. Și tocmai cu un tip mai extrem al acestei ultime motociclete Tonino Benelli a început să culeagă acele victorii care aveau să facă cunoscută compania din Pesaro în toată Europa.

    În 1926 Giuseppe Benelli a proiectat o nouă motocicletă cu un motor de 175 cmc în 4 timpi, cu distribuția catre aroborele cu came pozitionat in chiuloasa transmis prin 4 pinioane ,oferind performanțe egale chiar superioare decat a altor motociclete cu capacitate cilindrica mai mare ,ceea ce i-a permis lui Tonino Benelli nenumărate victorii, in Campionatul Italieii din 1927, 1928, 1930 și 1931.

    Creșterea producției și succesul comercial (a motorului 175cc care a fost montat pe diverse modele până în 1934, când a fost prezentat un model 500cc și apoi un 250cc, în 4 timpi) a dus la necesitatea extinderii fabricii, așa că în 1932 frații Benelli au cumparat pavilioanele gaterului Molaroni din viale Principe Amedeo, actuala viale Mameli.
 

1940 ~ 1950

       Doi ani mai târziu, în 1934, Benelli a prezentat două noi motociclete de curse: una 250 DOHC și una de 500. În 1940, au construit inca una de 500cc cu supape dispuse lateral fiind o motocicleta fantastica de curse (cu doua axe cu came si compresor) dar începutul războiului mondial a obligat compania să producă doar modele militare.

      Compania din Pesaro a atins apogeul succesului în acei ani (lucrau aproximativ 800 de angajați) dar al Doilea Război Mondial a distrus totul. Bombardamentele aliatelor și jafurile facute de către germani au redus marea fabrică la o grămadă de moloz și hale goale.

       Dar frații Benelli nu s-au descurajat și, după ce au recuperat utilaje și echipamentele, au inceput din nou activitatea prin a transforma aproximativ o mie de motociclete militare in motociclete civile, în principal modele de provenienta engleza, lăsate pe câmpurile de luptă de aliați. 1947 a fost şi anul reluării participarii la concursuri.

      1948 a fost un an fundamental pentru compania din Pesaro: pilotul romagnol Dario Ambrosini a fost angajat, iar pe 14 octombrie frații Benelli și-au anunțat decizia de a relua fabricarea de motociclete. Succesele sportive ale renăscutului Benelli au culminat în 1950 cu castigarea de către Ambrosini a Campionatului Mondial de clasa 250.

La sfârșitul anilor 1940, Giuseppe Benelli, din cauza diferențelor ireconciliabile cu frații săi, a părăsit Benelli. Astfel s-au nascut motocicletele Motobi, cu motorul clasic sub forma de ou in 2 si 4 timpi, de cilindree mica si medie. Un succes comercial și sportiv: peste 1.000 de victorii în cursele pentru motociclete derivate din producție în anii 1950 și 1960.

 

1950 ~ 1980

   Activitatea de producție a Benelli a continuat cu prezentarea lui Leoncino în 1951 și, pentru a-i decreta succesul senzațional de vânzări, a fost castigarea în 1953 a primului campionat al Italiei cu Bolognese Tartarini.

    În 1961, compania Pesaro a sărbătorit prima sa cincizeci de ani de viață, iar în anul următor, pentru a face față mai bine crizei apărute în industria motocicletelor, cele două mărci Benelli și Motobi au fost fuzionate. Aceia au fost anii eroici ai numeroaselor victorii mai întâi cu Grassetti, apoi cu Provini și Pasolini cu motocicleta de  250 cc cu patru cilindri, până la cucerirea celui de-al doilea titlu mondial, în 1969, cu pilotul australian Kelvin Carruthers.

     O gamă vastă de modele a caracterizat producția Benelli-Motobi în anii 1960: de la mopede la Tornado, o motocicletă maxi cu doi cilindri de 650 cmc, cea mai recentă creație originală Benelli. În 1972, de fapt, compania din Pesaro a fost achiziționată de antreprenorul argentinian Alejandro De Tomaso. Noul proprietar a relansat și extins gama de modele prin prezentarea unei serii de motociclete cu mai mulți cilindri cu diferite capacități de motor, până la prestigioasă 750 cmc cu șase cilindri (prima motocicletă standard cu șase cilindri disponibilă pe piață), precum și construirea la o fabrică nouă și modernă.

     Concurența japoneză a devenit din ce în ce mai acerbă și mai avansată din punct de vedere tehnic. Declinul a fost lent, dar inexorabil. În 1988 a venit agonia pentru Benelli. Industriasul din Pesaro Giancarlo Selci, proprietarul grupului Biesse, a salvat glorioasa companie din Pesaro dintr-un viitor incert, pe care a preluat-o la 23 octombrie 1989. A pornit de la zero vizând sectorul mopedelor cu modelele: Così, Devil, Scooty. Pentru Benelli, lucrurile se păreau să fi revenit la normal, dar după primele momente de euforie viitorul a devenit din nou incert.

 

1988 ~ 2015
 

     Prin urmare, în 1995, grupul Merloni al lui Fabriano a fost cel care a preluat Benelli și a achiziționat pachetul majoritar al mărcii istorice. Andrea Merloni, fiul lui Vittorio, a fost cel care a preluat frâiele noii companii și relansarea a început cu un scuter cu o estetică agresivă: 491. Din nou proiecte ambițioase, după diverse modele de scutere, au sosit și motocicletele: Tornado cu trei cilindri de 900 cmc și un Superbike si TnT de 1130 cmc tot cu trei cilindri. Dar din nou, vremurile frumoase au trecut și Benelli a intrat din nou în criză.

      Apoi in decembrie 2005, Benelli a devenit proprietatea grupului Q.J. Câștigător al premiului pentru industria motocicletelor ca exportator al anului, Qianjiang este o corporație situată în Wenling, unde 14.000 de oameni produc peste 1.200.000 de vehicule cu două roți în fiecare an și peste două milioane de motoare, într-o fabrică ultramodernă de mărimea unui oraș.

      Odată cu intrarea noului capital și cu sinergia creată între Italia și China, Benelli Q.J.lucrează în prezent la multiple proiecte care relansează compania din Pesaro pe piața italiană și internațională. În 2011, Benelli și-a sărbătorit primul centenar cu mare succes.